News > Romanian (Română (RO))

Înapoi la ştiri
Parteneriate pentru dezvoltarea serviciilor sociale oferite comunităţii

Parteneriate pentru dezvoltarea serviciilor sociale oferite comunităţii

În perioada 27-28 mai a avut loc la Cluj-Napoca a patra Conferinţă Internaţională a Serviciilor Sociale, organizată de Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală (DASM) Cluj Napoca

Conferinţa Serviciilor Sociale din Romania

În perioada 27-28 mai a avut loc la Cluj-Napoca a patra Conferinţă Internaţională a Serviciilor Sociale, organizată de Direcţia de Asistenţă Socială şi Medicală (DASM) Cluj Napoca, în colaborare cu European Social Network (Reţeaua Europeană de Servicii Sociale – ESN).Tema din acest an a fost “Parteneriatele în dezvoltarea serviciilor sociale comunitare”, evenimentul oferind o mare varietate de prezentări interesante, discuţii şi workshop-uri care au scos în evidenţă parteneriatele de succes din domeniul serviciilor sociale – proiecte locale şi internaţionale, intersectoriale şi interdisciplinare. În deschiderea conferinţei, alături de Emil Boc, primarul oraşului Cluj Napoca, vicepreşedintele ESN Cristian Fillet, a subliniat: “În munca noastră, prin care protejăm şi sprijinim persoanele cele mai vulnerabile din societate, îndeosebi în perioade de austeritate, nu ne mai putem baza pe soluţii unilaterale. Atunci când diferiţii actori din servicii sociale, ONG-uri şi sectorul privat conlucrează pentru un scop comun, ei contribuie astfel la clădirea unei comunităţi mai active şi mai atente.”

Evenimentul, care a reunit 160 de delegaţi din România şi din afara graniţelor ţării, a deschis discuţiile dintr-o perspectivă europeană, prin prisma parteneriatelor internaţionale, cum este colaborarea dintre municipiul Cluj Napoca şi Fundaţia pentru o Societate Deschisă, Fondul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi European Social Network. Dimensiunea europeană a fost subliniată şi de Septimia Dobrescu de la Comisia Europeană, într-o prezentare cu privire la fondurile UE şi la iniţiativele aflate la dispoziţia statelor membre pentru reforma din domeniul social, inclusiv Pachetul de Investiţii Sociale, Schema de Garantare pentru Tineri şi Fondul Social European. Prezentarea a pus accentul şi pe câteva din provocările şi oportunităţile prin care România îşi poate creşte eficienţa şi eficacitatea în ce priveşte utilizarea fondurilor europene, în special în domeniul ocupării forţei de muncă, accesului la servicii de educaţie şi de sănătate de calitate, precum şi în domeniul incluziunii sociale a tinerilor şi grupurilor dezavantajate.

Conferinţa a analizat de asemenea unele din provocările cu care se confruntă serviciile sociale din România. În anul 2005 Guvernul României a aprobat Strategia de dezvoltare a serviciilor sociale, în vederea consolidării coeziunii sociale şi încurajării solidarităţii cu grupurile cele mai vulnerabile din comunitate. Cu toate acestea, delegaţii au subliniat că încă există provocări cu privire la dezvoltarea unui sistem de evaluare a nevoilor axat pe beneficiari şi nu pe servicii. Creşterea eficienţei şi reducerea birocraţiei a fost de asemenea un punct cheie al discuţiilor, participanţii susţinând că mai puţină muncă de birou le-ar da asistenţilor sociali posibilitatea să lucreze mai mult cu beneficiarii, oferindu-le acestora servicii personalizate. În cele din urmă, discrepanţele mari dintre regiuni şi judeţe, dintre mediul urban şi rural, au fost evidenţiate ca probleme cheie care trebuie de asemenea abordate.

Au fost prezentate şi câteva exemple de bună practică, atât internaţionale cât şi din Cluj şi regiunea învecinată. Márta Marczis de la UNDP a prezentat câteva proiecte pilot dezvoltate în Cluj în scopul îmbunătăţirii standardelor de viaţă a populaţiei rrome din Pata Rât, o aşezare de rromi de la marginea oraşului. Un astfel de proiect, denumit ’incubator de afaceri’, îşi propune să ofere instruire în selectarea deşeurilor pentru adulţii care muncesc la gropile de gunoi din apropiere, în timp ce un centru de incluziune asigură adăpost temporar sau permanent familiilor tinere şi vulnerabile de rromi care trăiesc în acele aşezări. De asemenea, Erika Stark de la Direcţia de dezvoltare şi asistenţă comunitară (DDAC) din Arad (membru ESN), a prezentat două proiecte locale ale municipalităţii: un ‚centru de creaţie’ –terapie prin artă şi un serviciu de spălare a rufelor, la care sunt angajate persoane cu dizabilităţi – proiecte care au ca scop încurajarea reabilitării sociale şi profesionale şi independenţa persoanelor cu dizabilităţi.

Într-o sesiune dedicată parteneriatelor pentru dezvoltarea îngrijirii comunitare, delegaţii au discutat despre provocările şi oportunităţile tranziţiei de la îngrijirea instituţională la cea comunitară. Loredana Ercus de la Institutul pentru Politici Publice Bucureşti a subliniat că, deşi numărul beneficiarilor de servicii de îngrijire comunitară a crescut în perioada 2007-2011, în unele cazuri fondurile UE mai sunt încă folosite pentru construcţia, reabilitarea şi extinderea centrelor rezidenţiale. Voichita Pop de la UNICEF a vorbit despre modelul serviciilor de îngrijire comunitară dezvoltat în regiunea de nord est a României în colaborare cu autorităţile locale, prin care se asigură un asistent social din domeniul protecţiei copilului pe teren, pentru consolidarea familiilor de plasament. Cu toate acestea, pentru ca tranziţia la îngrijirea comunitară să aibă succes, trebuie să se investească suficient în serviciile cheie din comunitate, a subliniat Adrienn Sz. Nagy, ofiţer pentru politici al ESN.

Philip Cotterill, membru ESN din cadrul Asociaţiei Directorilor Serviciilor Sociale pentru Adulţi (ADASS) din Marea Britanie a colaborat cu serviciile sociale din România, în special cu cele din Arad, din anul 2000. El a remarcat: „E minunat să fiu din nou în Cluj pentru a vedea progresele din domeniul asistenţei sociale. Nevoia de a ne asigura că persoanele vulnerabile nu sunt ‚pierdute în sistem’ a fost laitmotivul acestei conferinţe. Deşi se confruntă cu presiuni uriaşe ca urmare a crizei economice, delegaţii au fost plini de optimism şi hotărâţi să muncească împreună şi în parteneriat cu alte instituţii pentru a se asigura că bunele practici şi informaţiile sunt diseminate între diversele oraşe. Una din deciziile cheie care s-au luat a fost înfiinţarea unei asociaţii de profesionişti ai serviciilor de asistenţă socială din regiune, pentru a se putea sprijini şi încuraja reciproc în aceste vremuri dificile.” Reţeaua Socială Europeană (ESN) sprijină ideea unei asociaţii profesionale a serviciile sociale şi suntem bucuroşi să punem la dispoziţie experienţa noastră pentru a face acest lucru posibil.

Resurse

Citiţi despre participarea ESN la Conferinţa Serviciilor Sociale din Romania 2011 here
Prezentările de la conferinţă pot fi accesate în secţiunea membrilor ESN